Budapesta, Ungaria

Destinații»Ungaria»Budapesta

>

• 
• 
• 
• 

<

Budapesta (maghiară: Budapest - ['budɒˌpɛʃt], croată: Budimpešta, poloneză: Budapeszt, slovacă: Budapešť) este capitala Ungariei. Oraşul este situat pe ambele maluri ale Dunării. În partea de est a Dunării se află Pesta, care ocupă două treimi din suprafaţă, iar pe partea de vest se află Buda cealaltă treime a oraşului. Budapesta are cca. 1,7 milioane de locuitori (est. 1999).

Cartierul Buda şi zona malurilor Dunării din Budapesta au fost înscrise în anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial

Teritoriul Budapestei este de 525 km². Este înconjurat de judeţul Pest, judeţ din care 81 de aşezări fac parte din zona metropolitană a oraşului. Capitala ungară are o diagonală de 25 km în direcţia nord-sud, de 29 km în direcţia est-vest. Altitudinea minimă este de 96 metri (la cota mijlocie a apei Dunării), iar altitudinea maximă o are pe Muntele János, vârful acestuia fiind la 527 metri.

Are un rol important în legăturile terestre a Ungariei, deoarece de aici pornesc şoselele ungureşti şi totodată este nodul centralizat al reţelei feroviare. Teritoriul oraşului este împărţit de Dunăre, care traversează capitala ungară în direcţia nord-sud. Contrastul este evident şi geografic, pe partea dreaptă a fluviului se situează dealuri, munţi; iar pe partea stângă câmpia Pestei, cu micile dâmburi spre nordest, unde încep Dâmburile Gödöllő.

Partea Buda este zona de locuit şi de odihnă a capitalei, cu zone economice în nord şi în sud, iar Pesta este centrul administrativ, comercial şi industrial, cu cartiere mari rezidenţiale şi cu mari stabilimente de divertisment.

Pe aria budapestană a Dunării se află trei insule. Dintre acestea cea mai mare este Insula Csepel din sudul oraşului, partea nordică a acestuia constituind sectorul al XXI-lea, a cărui nume oficial este şi Csepel, exact ca numele insulei. Ca mărime este urmat de Insula Margareta, cu multe bogăţii istorice, iar cea mai mică ca mărime este Insula Óbudei, zisă şi Hajógyári-sziget (Insula şantierului naval). În imediata vecinătate spre nord a zonei admistrative a oraşului este Insula Szentendrei, care ţine până Dunakanyar (Curbura Dunării).
În zilele noastre Budapesta apare ca o capitală renăscută,ce abundă de monumente şi construcţii străvechi. Pe terenurile rămase goale încă din vremea războaielor s-au construit bănci şi case de birouri moderne, dar s-a avut grijă de aspectul combinării lor cu clădirile de la începutul secolului XX. sau şi mai vechi. Renaşterea se simte şi pe teatre, băi, muzee, biblioteci, parcuri, străzii, pasaje, mijloacele de transport comun, dar şi pe instituţiile sanitare şi sociale. Mai puţin vizibil este dezvoltarea infrastructurii, dar are şi aceasta puncte vizibile, ca noile poduri pe Dunăre. Pentru ochiul turistului sunt vizibile şi redeschiderea sau renovarea cafenelelor şi a restaurantelor istorice dintre anii 1880-1910, sau a galeriilor de artă, teatre. Viaţa oraşului este plină de festivaluri culturale naţionale şi internaţionale, de evenimente sportive internaţionale, dar şi de evenimente muzicale pentru tineri, cum ar fi Festivalul de muzică „Sziget” sau Parada Budapesta – corespunzătorul Paradei Love din Berlin.

La începutul secolului XXI. Budapesta cu întrarea în UE a Ungariei a început să devină centrul regiunii pe plan economic, cultural şi turistic, devenind cea mai vizitată capitală a Europei Centrale, după Praga.